Dacă canabisul ar fi o trupă, ar fi corect să-l numim pe THC vocalistul trupei. Între nenumărate referințe la proprietățile sale psihoactive, nu este de mirare că THC-ul este familiar pentru mulți. Dar cine a descoperit THC-ul și cum am aflat atât de multe despre rolul său în proprietățile antiinflamatoare, analgezice, neuroprotectoare, antioxidante și relaxante ale canabisului?
Cine a descoperit THC-ul?
Descoperirea oficială a THC-ului este atribuită în mod obișnuit dr. Raphael Mechoulam, numit cu afecțiune ca nașul științei canabisului. THC-ul a fost descoperit în 1964 de dr. Raphael Mechoulam și colegii săi de la Weizmann Institute of Science din Israel. Mechoulam desemnase deja canabisul drept plantă de interes și izolase CBD-ul, anul precedent.
Deși Mechoulam și echipa sa au fost responsabili de izolarea și descrierea structurii THC, chimistul Roger Adams, instruit la Harvard, a jucat, de asemenea, un rol cheie în descoperirea compusului. Adams a fost primul care a identificat THC-ul și a explorat relația sa cu CBD-ul, dar nu a izolat niciodată THC-ul direct de la plantă. Mai degrabă, a sintetizat-o în laborator. Abia prin anii 1960, tehnologia a devenit disponibilă, permițându-i lui Mechoulam și echipei sale să izoleze THC-ul direct din plantă.
Această descoperire a fost esențială pentru punerea în mișcare a cercetării canabisului, încurajând alți oameni de știință să exploreze alți cannabinoizi și efectele acestora asupra corpului. De la descoperirea THC-ului, mulți alți oameni de știință geniali au făcut, de asemenea, progrese cheie în acest domeniu.
Cum a fost descoperit THC-ul?
În secolul al XIX-lea, utilizarea rășinii de canabis în India și a hașișului în cercurile literare pariziene i-a determinat pe mulți oameni de știință să încerce să deblocheze canabisul și compușii acestuia. În anii 1930 și 1940, structura chimică a plantei de canabis și efectele sale farmacologice s-au sustras experților. În timp ce compușii activi terapeutici derivați din cocaină și opiu fuseseră deja izolați, oamenii de știință nu se referiseră încă la componentul activ al canabisului și nici nu i-au definit structura moleculară.
Dornic să descopere misterele canabisului, Mechoulam a întreprins cercetări în Israel, unde poziția guvernului cu privire la canabis era mai permisivă decât în SUA. În anii 1960 s-au înregistrat progrese tehnologice care i-au permis lui Mechoulam și echipei sale să înceapă o evaluare chimică a canabisului. Ei sperau să-i descopere componentul activ, substanța care a fost în mare parte responsabilă pentru producerea efectelor psihoactive, observate la utilizatori. Cercetările lor i-au determinat să descopere THC-ul în extract de hașiș.
Când echipa lor a izolat THC-ul pentru prima dată, Institutele Naționale de Sănătate au lansat cercetări în SUA asupra efectelor farmacologice ale THC-ului. O mare parte din cercetările timpurii despre THC au fost efectuate folosind THC izolat de Mechoulam și echipa sa.
Deși Mechoulam a fost primul care a izolat oficial THC-ul, este vital să subliniem că oamenii au fost conștienți de efectele canabisului de milenii – chiar dacă nu știau ce le cauzează. Arheologii au găsit dovezi ale canabisului cu un nivel ridicat de THC în vestul Chinei care datează de 2.500 de ani. Aceste artefacte sugerează că oamenii ar fi putut cultiva și selecta intenționat specimene de canabis bogate în THC de foarte mult timp.
Cum a fost utilizat THC-ul pentru prima dată?
După cum indică înregistrările istorice, THC-ul a fost folosit în rândul popoarelor antice, inclusiv chinezi, indieni și persani. În era modernă, cercetările privind THC-ul s-au intensificat la mijlocul anilor 1960 și începutul anilor 1970. Această creștere a avut loc ca răspuns la utilizarea pe scară largă a canabisului ca drog recreativ în SUA și alte națiuni occidentale. La acea vreme, oamenii de știință și-au concentrat cercetările asupra testării dacă proprietățile psihotrope ale canabisului pot fi atribuite THC-ului. Orice interes pentru potențialul terapeutic al THC-ului a fost exclus de o preocupare copleșitoare cu efectele psihoactive ale canabinoidului și influența acestuia asupra corpului uman și a societății mai largi.
În acea epocă, experimentele au comparat efectele canabisului cu alte droguri recreative, au explorat dependența de THC și au investigat efectele THC-ului asupra sistemelor biologice. Cercetătorii au aprofundat studiile efectuate pe populații de animale și de oameni care au evaluat modul în care canabisul a ridicat starea de spirit, a precipitat anxietatea sau paranoia, a produs modificări auditive sau senzoriale în percepție și și-a modificat sensul timpului.
În timp ce această cercetare timpurie ne-a ajutat în mod incontestabil să ne modeleze înțelegerea efectelor THC asupra corpului, aceste studii nu au ajutat prea mult să explice modul în care canabinoidul a produs aceste efecte. O mai mare conștientizare a aplicațiilor medicamentoase ale THC-ului s-a dezvoltat ulterior alături de descoperirea sistemului endocanabinoid al organismului.
Ce este sistemul endocanabinoid?
Sistemul endocanabinoid (ECS) reprezintă o parte critică a înțelegerii THC-ului și a efectelor sale puternice asupra corpului uman. Oamenii și alte mamifere conțin un sistem endocanabinoid în corpul lor, care joacă un rol semnificativ în menținerea homeostaziei sau a echilibrului în organism. Acest sistem unic influențează, de asemenea, procesele de reglementare la fel de diverse precum apetitul, somnul, starea de spirit, stresul, nivelurile de energie și reproducerea. ECS produce canabinoizi endogeni (produși intern) și răspunde la canabinoizi exogeni (produși extern), ca cei găsiți în canabis, care sunt numiți fitocanabinoizi.
În 1998, în timp ce efectua un studiu la Școala de Medicină a Universității St. Louis, profesorul de fiziologie Dr. Allyn Howlett și farmacologul Dr. William Devane au stabilit că creierul mamiferelor dețin site-uri de receptori care au reacționat la canabinoizi. Aceste site-uri, numite receptori canabinoizi, se dovedesc a fi cele mai abundente site-uri de receptori neurotransmițători din creier.
Există două tipuri principale de receptori canabinoizi în organism: CB1 și CB2
Receptorii CB1 și CB2 sunt distribuiți în sistemul nervos central și periferic. În creier, acești receptori sunt localizați în trunchiul creierului, cortexul cerebral, hipocampul, cerebelul, ganglionii bazali, hipotalamusul și amigdala. Se găsesc, de asemenea, în ficat, rinichi, splină, gonade și inimă.
THC-ul este ceea ce este cunoscut ca un agonist parțial atât la receptorii CB1, cât și la cei CB2, ceea ce înseamnă că se poate lega parțial de ambele site-uri ale receptorilor. Cu toate acestea, efectele psihoactive pentru care este renumit THC-ul provin din afinitatea sa pentru receptorul CB1.
După descoperirea receptorului CB2, doi studenți absolvenți ai lui Raphael Mechoulam, dr. Lumir Hanus și dr. William Devane, și echipa lor de la Universitatea Ebraică din Ierusalim au descoperit anandamida (AEA), un canabinoid endogen.
Anandamida este un analog al THC-ului produs de organism. „Ananda” este cuvântul sanscrit pentru „fericire” și este folosit pentru a descrie extazul yoghin. Este un nume perfect pentru compus, deoarece anandamida este egală cu THC-ul în psihoactivitate. Cu alte cuvinte, facem un compus în propriile noastre corpuri care, prin natura sa, și prin biologia noastră de bază, promovează expansiunea minții. Descoperirea a dus la denumirea anandamidei „molecula fericirii”.
În prezent, THC-ul este apreciat atât pentru proprietățile sale psihoactive, cât și pentru gama sa de potențiale beneficii terapeutice. Cercetările actuale în THC se concentrează în principal pe descoperirea efectelor sale asupra diferitelor boli și afecțiuni.
Această cercetare ajută la schimbarea stigmatizării asociate cu canabinoidul și canabisul în sine, promovând în același timp o înțelegere a acestuia ca un compus medicinal. Nu există nicio îndoială că cercetările în curs asupra THC-ului și efectele sale asupra ECS vor continua să ne informeze înțelegerea acestui remarcabil canabinoid.
Activist social în lupta pentru legalizarea canabisului medicinal în România.
- Revoluția îmbrăcămintei din cânepă - 06/12/2024
- Plante și ciuperci care conțin canabinoizi - 02/12/2024
- Tranziția nutrienților de la faza vegetativă la faza de înflorire - 03/11/2024
