Read Time:6 Minute, 38 Second

Cunoscut ca al treilea ochi primordial și centrul anatomic al spiritualității și conștiinței noastre – glanda pineală a fost o sursă de mister și fascinație umană de secole. Se știe că glanda pineală este foarte receptivă la substanțele psihoactive, deci ce se întâmplă cu ea atunci când consumăm canabis?

 

Glanda Pineală

Glanda pineală, cunoscută și sub numele de „Conarium” sau „Epifiză Cerebrală”, este o mică glandă endocrină care se găsește în creierul majorității vertebratelor. Funcțional, glanda pineală este cunoscută pentru producția sa de melatonină, un hormon care reglează atât ciclurile de somn circadiene, cât și cele sezoniere. Din punct de vedere spiritual, este cunoscut ca scaunul sufletului, al treilea ochi și locul în care gândurile noastre se formează și se manifestă în universul din jurul nostru … dar mai multe despre asta puțin mai târziu.

Numele, glanda pineală, provine de la forma sa care seamănă puternic cu un pin. Este o structură a creierului de linie mediană, care se găsește în epitalamus lângă centrul creierului și nu are pereche. Este ascuns într-o canelură între cele două jumătăți de talamus. Glanda pineală este unul dintre organele circumventriculare secretoare neuroendocrine în care capilarele sunt în mare parte permeabile la solutii din sânge.

O altă caracteristică care face glanda pineală anatomică unică este aceea că glanda pineală nu este separată de restul corpului de bariera hematoencefalică. Adică, glanda pineală obține o floare de sânge abundentă direct din artera cerebrală posterioară, făcând-o mai receptivă la anumite substanțe, cum ar fi drogurile psihoactive, cum ar fi canabisul.

 

Al treilea ochi, din punct de vedere științific

Ideea că glanda noastră pineală este „al treilea ochi” are, evident, unele conotații ale lumii, dar există și o bază științifică în această descriere. Glanda pineală este formată din pinealocite sau celule asemănătoare neuronilor care sintetizează melatonina și răspund direct la lumină. Cercetătorii au comparat acest lucru cu retina ochilor noștri.

În unele cazuri, oamenii de știință au găsit chiar găuri în glandele pineale ale anumitor fosile. Aceste găuri arată la fel ca orificiile ochiului din partea din spate a craniului și permit intrarea luminii pentru a intra direct în creier. Chiar și acum, unele specii moderne de reptile și pești au încă un al treilea ochi complet funcțional. De exemplu tuatara, un tip de șopârlă din Noua Zeelandă care aparține familiei Sphenodontidae. Al treilea ochi al tuatarei are chiar propriul său obiectiv, retină și cornee!

La mamifere, nu există dovezi ale unui al treilea ochi care primește lumină directă și este pe deplin funcțional în același mod ca o reptilă. Acestea fiind spuse, se știe că pinealocitele unui mamifer sunt conectate direct la retină, ceea ce ajută la reglarea ciclurilor noastre de somn prin trimiterea de semnale prin creier atunci când nivelurile de lumină și tiparele din mediu se schimbă. Deci, glanda noastră pineală poate fi considerată mai mult un al treilea ochi metaforic, dacă îl priviți din punct de vedere științific.

 

Scaunul sufletului

Filosoful și omul de știință din secolul al XVII-lea René Descartes avea un interes pentru anatomie și fiziologie, în special pentru structura și funcția glandei pineale. El a discutat-o ​​în ambele sale cărți, în care se referea la ea ca „scaunul principal al sufletului și locul în care se formează toate gândurile noastre”.

În „Treatise of Man” (Tratatul Omului – scris în 1637, dar nepublicat până în 1664), Descartes a descris aceste concepții conceptuale ale omului care constau doar din două părți principale: trup și suflet. El credea că glanda pineală este singura responsabilă pentru conectarea celor două. În cartea sa, el menționează „o anumită glandă foarte mică situată în mijlocul substanței creierului și suspendată deasupra pasajului prin care spiritele din cavitățile anterioare ale creierului comunică cu cele din cavitățile sale posterioare”.

Descartes a descoperit că glanda pineală era una dintre singurele porțiuni ale creierului care exista ca o singură parte, mai degrabă decât o jumătate de pereche și acesta este unul dintre motivele pentru care credea că este atât de semnificativ. O mare parte din cercetările sale au fost discreditate pe măsură ce am continuat să aflăm mai multe despre anatomie și fiziologie, dar această afirmație se dovedește încă a fi adevărată.

În ciuda unor erori în cercetările lui Descartes, el nu a fost de departe singur în a ajunge la aceste concluzii despre glanda pineală. Multe culturi de-a lungul istoriei sunt în ton cu importanța sa spirituală, iar activarea „celui de-al treilea ochi” este baza multor ceremonii religioase antice, dintre care unele continuă până în prezent.

De exemplu, hindușii plasează un al treilea ochi (bindi) pe frunte pentru a canaliza energia chakrei. În Egiptul antic, glanda pineală era atât de apreciată încât a fost păstrată separat în timpul mumificării. Chiar și tradiția ezoterică a proclamat al treilea ochi drept „spațiul dintre oameni și Dumnezeu”, împingându-ne să ne maximizăm energia eterică și să ne conectăm la o dimensiune superioară a conștiinței, conștientizării, unității și iubirii într-un univers mult mai mare decât majoritatea dintre noi realizează.

Conform Dr. Joe Dispenza – DC și cel mai bine vândut autor al cărții „Evolve Your Brain: The Science of Changing Your Mind” (2007) și „Breaking the Habit of Being Yourself: How to Lose Your Mind and Create a New One” (2012), ambele dintre care detaliem neuroștiința schimbării și a epigeneticii – dacă cineva activează glanda pineală în timpul meditației, trezirea spirituală va urma în curând.

„Prin strângerea aerului pe care îl respirăm prin centrele din corpul nostru și vizualizarea energiei pentru a rămâne în partea de sus a capului, lichidul spinal este împins în sus pe coloana vertebrală până la glanda pineală. Aceasta activează glanda pineală și corpul și mintea se transformă din modul de supraviețuire în cel al creației. Momentele mistice vin ca o consecință. ”

 

Unde intră canabisul în joc?

Din nou, deoarece glanda pineală nu este împiedicată de bariera hematoencefalică, este incredibil de sensibilă la substanțele chimice psihoactive. Deși ușoară, canabisul este un medicament psihedelic prin definiție, sau mai bine zis, THC (tetrahidrocanabinol) este o substanță psihedelică din planta de canabis.

În plus, motivul pentru care canabinoizii au chiar efecte atât de răspândite asupra corpului nostru este că venim echipați cu un sistem endocanabinoid (ECS) – o serie de celule și receptori care servesc numeroase scopuri diferite pentru sănătatea și bunăstarea noastră generală.

Cercetările efectuate au arătat, de asemenea, că glanda pineală conține un sistem funcțional endocanabinoid propriu. Acest studiu particular a constatat că activitatea receptorilor CB1 variază în funcție de ciclurile zilnice, nivelurile cele mai scăzute de activitate având loc la sfârșitul perioadei de lumină. De asemenea, a arătat că nivelurile de NAPE-PLD, o enzimă responsabilă pentru sintetizarea noilor molecule endocanabinoide, a fost redusă în timpul perioadei de activitate scăzută. Și, în cele din urmă, studiul a discutat despre prezența THC-ului care a redus activitatea unei alte enzime cunoscută sub numele de AANAT și, astfel, reduce sinteza melatoninei în sine.

Nu este prima dată când s-a descoperit o legătură între AANAT și THC. Un studiu anterior efectuat pe șobolani a constatat că THC-ul a redus activitatea AANAT prin următorul mecanism: „neurotransmițătorul norepinefrină pornește o cascadă de reacții, al căror rezultat final este producerea de melatonină. THC-ul perturbă această cascadă de noradrenalină și astfel reduce producția de melatonină”.

Acest lucru ar indica faptul că glanda pineală este foarte profund afectată de canabis, dar nu există nicio cercetare disponibilă care să ne indice în continuare amploarea acestui lucru.

 

Concluzie

Indiferent dacă credeți în funcțiile spirituale ale glandei pineale sau nu, știm că această glandă există în majoritatea creaturilor vii și servește un rol incredibil de important în bunăstarea noastră fizică și emoțională, a cărei întindere completă nu este încă pe deplin cunoscută.

Știm, de asemenea, că glanda pineală este foarte receptivă la substanțele psihoactive, inclusiv canabisul, și sunt necesare mai multe cercetări pentru a descoperi potențialul terapeutic al acestor substanțe care lucrează cu diferite părți ale creierului și corpului, iar glanda pineală producătoare de melatonină pare să fie o parte importantă a ecuației.

Distribuie și tu:

Leave a Comment