Sistemul endocanabinoid (ECS) este un sistem de reglare asociat cu organe importante, sistemul imunitar, sistemul nervos şi zone din creier. ECS-ul joacă un rol în aproape toate funcţiile fiziologice primare. Oamenii de ştiinţă continuă să descopere că îngrijirea lui este esenţială pentru homeostază, capacitatea corpului de a-şi menţine o stare de echilibru intern. Dar, înainte să ne concentrăm pe detalii prea tehnice, hai să discutăm despre cum şi când a fost descoperit ECS-ul.
Descoperirea sistemului endocanabinoid
Când vine vorba de înţelegerea modului în care funcţionează corpul uman, de obicei „sistemul” este descoperit înaintea receptorilor şi substanţelor chimice care îl activează. În cazul sistemului endocanabinoid, lucrurile se întâmplă invers. În 1990, oamenii de ştiinţă au descoperit şi au izolat receptorul CB1, înainte ca receptorii CB2 să fie găsiţi, câţiva ani mai târziu.
În jurul perioadei când au fost identificaţi receptorii CB2, cercetători americani care lucrau în Ierusalim au descoperit endocanabinoidul anandamidă. Fiecare descoperire îi aducea cu un pas mai aproape de a elucida un singur sistem care lega toate componentele anterioare laolaltă, sistemul endocanabinoid. Urmărind să găsească cât mai mulţi endocanabinoizi, oamenii de ştiinţă au ajuns în cele din urmă la ECS, un sistem capabil să monitorizeze semnalizarea moleculară în întregul corp.
Deşi ne-a luat ceva timp să elucidăm de ce există toţi aceşti receptori şi substanţe chimice, în ultimii ani, am început să înţelegem din ce în ce mai mult ECS-ul. De fapt, îl înţelegem atât de bine, încât se crede că ECS-ul este vital pentru susţinerea capacităţii organismului de a-şi echilibra funcţiile interne. Studiile preliminare sugerează că o deficienţă a nivelurilor endocanabinoizilor este precursoare a mai multor boli debilitante.
Fitocanabinoizii şi endocanabinoizii influenţează împreună ECS-ul
În esenţă, ECS-ul funcţionează destul de simplu. În timp ce monitorizează sistemele interne ale corpului, acesta facilitează eliberarea de endocanabinoizi, dacă detectează un dezechilibru pe care îl poate repara. Aceşti endocanabinoizi se leagă apoi de receptorii răspândiţi în întregul corp, declanşând o gamă largă de funcţii biologice. Mulţi factori contribuie la eficacitatea ECS-ului, dar un aport semnificativ îl are producţia sau suplimentarea de compuşi chimici necesari pentru legarea la receptori.
Am menţionat deja endocanabinoidul anandamidă, care, alături de alte câteva substanţe chimice produse intern, sunt concepute special pentru a interacţiona cu ECS-ul. Dar nu doar aceşti compuşi se pot lega la receptorii asociaţi cu ECS-ul.
Fitocanabinoizii (canabinoizi derivaţi din plante) au o structură moleculară similară cu cea a endocanabinoizilor. Planta de canabis este una dintre cele câteva specii care conţin o abundenţă de fitocanabinoizi, precum THC, CBD, CBC şi CBG. Când sunt consumaţi, şi aceştia pot declanşa reacţii prin receptorii CB1 şi CB2.
În cele din urmă, avem şi canabinoizi sintetici. Aceştia sunt compuşi creaţi de om, care reproduc structura moleculară atât a fitocanabinoizilor, cât şi a endocanabinoizilor. Canabinoizii sintetici au fost concepuţi special pentru a viza anumiţi receptori. Aceştia sunt deseori copleşitori pentru corp şi, în unele cazuri, pot produce efecte secundare adverse.
Două tipuri de receptori sunt ataşate de ECS
Am aflat despre sistem şi substanţele chimice necesare pentru declanşarea unei reacţii – acum avem nevoie de o modalitate de conectare a celor două. Acest lucru este realizat prin intermediul receptorilor CB1 şi CB2 menţionaţi anterior.
Denumirea fiecărui receptor se corelează cu tipurile de substanţe chimice de care se poate lega. Fitocanabinoizii precum THC-ul au o preferinţă pentru CB1, în timp ce CBD-ul arată o afinitate mai puternică pentru receptorii CB2, printre mulţi alţii. În aceste scenarii, receptorul canabinoid trimite un semnal părţii corpului cu care este conectat, determinând celulele afiliate să actioneze.
Majoritatea receptorilor CB1 se află în zonele creierului legate de dispoziţie, emoţie şi apetit, în timp ce receptorii CB2 sunt localizaţi în sistemul nostru imunitar şi sistemul nervos central. Există zone unde pot fi prezenţi ambii receptori, cum ar fi tractul nostru gastrointestinal, dar în acest caz, fiecare receptor este răspunzător pentru declanşarea unei funcţii diferite.
Atât CB1 cât şi CB2 sunt prezenţi în întregul corp
Nu am glumit când am spus că receptorii pot fi găsiţi în aproape toate părţile majore ale corpului uman. Mai jos este o listă a unor zone, dar în niciun caz a tuturor, unde se află atât receptori CB1, cât şi receptori CB2.
CB1: creier, plămâni, sistem vascular, muşchi, tract gastrointestinal, organe reproducătoare şi ficat
CB2: piele, oase, splină, sistem imunitar, pancreas şi trunchi cerebral
Mai important este faptul că acestea sunt doar zonele corpului pe care oamenii de ştiinţă au reuşit să le identifice. Cercetările asupra ECS-ului sunt în curs de desfăşurare şi, ca atare, se fac descoperiri noi tot timpul – nu există niciun mod prin care se poate evita influenţa ECS-ului.
ECS-ul foloseşte o teorie a lacătului şi cheii
Desigur, poţi presupune că, pentru ca organismul să ştie ce substanţă chimică ar trebui să se lege cu un anumit receptor, trebuie să aibă loc un proces complicat. Dimpotrivă, răspunsul este mult mai simplu. Fiecare compus chimic, indiferent dacă este un fitocanabinoid sau un endocanabinoid, are un profil sau o formă particulară. Acest lucru asigură că doar anumiţi compuşi pot interacţiona cu tipul potrivit de receptor. În acelaşi fel în care cheia uşii tale se va potrivi doar la ușa ta, numai CBD-ul va interacţiona cu receptorii specifici găsiţi, de exemplu, în sistemul digestiv. În acest exemplu, CBD-ul are o formă care se potriveşte cu „lacătul” receptorului. Este posibil ca alte tipuri de canabinoizi să se potrivească cu acelaşi lacăt, dar aceştia trebuie să aibă o structură chimică similară.
Exemple de modul în care influenţa ECS-ului creşte pe zice trece
Având elementele fundamentale despre ECS explicate, tot ce rămâne este detalierea a ceea ce se întâmplă atunci când deblochezi un receptor. Aceste exemple nu sunt exclusive, pentru că cercetările continuă şi în prezent. Cu toate acestea, ceea ce arată studiile este că, până acum, efectele ECS-ului se extind la:
- Memorie
- Apetit
- Echilibru energetic
- Metabolism
- Stres (inclusiv ameliorarea anxietăţii)
- Funcţie imunitară
- Somn
- Exerciţii fizice
- Sistemul de reproducere feminin
Mai avem mult până vom înţelege pe deplin potenţialul ECS-ului. Nu numai că poate fi utilizat pentru a promova reacţii biologice favorabile, dar, prin blocarea receptorilor, este posibilă şi limitarea unor anumite funcţii. Acest lucru poate avea însă conotaţii negative, la fel ca şi utilizarea anumitor canabinoizi sintetici. Până acum, ceea ce înţelegem ne arată că un consum de canabinoizi produşi în mod natural este cel mai bun mod de a ne bucura de reacţii benefice de la ECS-ul nostru.
- Revoluția îmbrăcămintei din cânepă - 06/12/2024
- Plante și ciuperci care conțin canabinoizi - 02/12/2024
- Tranziția nutrienților de la faza vegetativă la faza de înflorire - 03/11/2024