Read Time:5 Minute, 30 Second

Sistemul endocanabinoid există pentru a monitoriza mai multe sisteme biologice vitale ale corpului nostru. Rolul său principal este de a ajuta la restabilirea echilibrului în corpul uman și menținerea acestuia în condiții optime. Unii cercetători consideră că un sistem endocanabinoid deficitar ar putea fi cauza care stă la baza unor afecțiuni medicale, cum ar fi migrena, fibromialgia și sindromul de colon iritabil. Deși conceptul nu este acceptat în unanimitate în rândul organismelor medicale, există un volum din ce în ce mai mare de studii care susțin această teorie.

Deficitul endocanabinoidic își are debutul în sistemul endocanabinoid

Înainte să analizăm studiile privind deficitul clinic de endocanabinoid (CECD), ar trebui să recapitulăm care este rolul ECS-ului și al părților sale principale. Întregul nostru sistem imunitar și nervos central, precum și organele noastre majore și părți ale creierului nostru sunt compuse din receptori. Acești receptori sunt, de obicei, grupați în două categorii, CB1 și CB2. Rolul acestora este de a acționa ca puncte de acces pentru ca diferiți canabinoizi (atât interni cât și externi) să interacționeze cu ECS. Acest lucru permite sistemului endocanabinoid să sprijine organismul în menținerea homeostazei, printr-o serie de reacții chimice.

Deficitul de endocanabinoid reprezintă teoria conform căreia anumite afecțiuni pot apărea ca urmare a problemelor cu ECS. Acest lucru ar putea fi posibil fie din cauza unei lipse de endocanabinoizi produși de organism, fie din cauza unor receptori lipsă sau defecți. Dacă organismul nu este capabil să mențină echilibrul sistemelor sale fiziologice, pot apărea diverse boli. În cazurile studiate până acum, aceste boli sunt, de obicei, legate de sistemul nostru imunitar.

Ce studii există pentru a susține teoria „deficitului clinic de endocanabinoid”?

Cercetătorul principal în domeniul canabinoizilor, Dr. Ethan Russo, a propus pentru prima dată conceptul de deficit endocanabinoidic. Într-un studiu publicat în anul 2004, Dr. Russo sugerează că lipsa canabinoizilor poate fi cauza care stă la baza mai multor afecțiuni.

• Migrena

Migrena este o afecțiune extrem de complexă, care implică comunicarea între diferite zone ale creierului și mai multe neurochimicale. Cauza exactă a migrenei nu este pe deplin înțeleasă, deși predispoziția genetică este considerată a fi un factor care contribuie la dezvoltarea acesteia. Analiza Dr. Russo a descoperit exemple de AEA (anandamidă) implicate în producția de serotonină și modulare a durerii. Este considerat că niveluri ridicate de serotonină contribuie la migrenă, care ar putea fi contracarată prin concentrații mai mari de AEA. Prezumția este că o deficiență în producția de anandamidă ar putea contribui la migrene, ca urmare a lipsei de reglare a serotoninei.

• Fibromialgia

Fibromialgia este o afecțiune cronică, pe termen lung, care poate determina dureri constante la persoanele care suferă de aceasta. În prezent, nu există un remediu pentru această boală, și până acum, medicina tradițională nu a reușit decât să amelioreze simptomele. Studiile realizate de Dr. Russo sugerează faptul că „sistemul endocanabinoid reglementează limitele nociceptive”. Nociceptorii sunt responsabili pentru detectarea durerii și transmiterea semnalului către creier, pentru a fi procesat.

Studiul a arătat și că absența unei astfel de reglementări ar putea contribui la stările de durere cronică. La fel ca rezultatele investigațiilor în domeniul migrenei, serotonina a fost din nou considerată a avea o implicare semnificativă în fibromialgie, la fel ca și alți canabinoizi. Rezultatele analizei au demonstrat cum „canabinoizii au capacitatea de a bloca mecanismele vertebrale, periferice și gastro-intestinale care stimulează durerea”.

• Sindromul colonului iritabil

SCI sau sindromul colonului iritabil a fost ultima afecțiune, parte a analizei Dr. Russo, considerată a fi afectată de deficitul clinic de endocanabinoid. Se consideră că implicația canabinoizilor la debutul SCI este similară cu migrena și fibromialgia. Serotonina era considerată că are un impact, deoarece s-a dovedit că bolnavii de SCI au o concentrație mai mare de serotonină în sânge. Cu toate acestea, acest lucru nu era valabil pentru toate formele de SCI.

Toate cele trei afecțiuni indică faptul că serotonina joacă un rol crucial în dezvoltarea lor. Prin urmare, prin controlul sau manipularea concentrațiilor de serotonină, ar fi posibilă dezvoltarea unor tratamente. Canabinoizii ar constitui o parte esențială a acestui tratament, datorită influenței pe care o au asupra endocanabinoizilor critici, precum anandamida.

Dr. Russo a concluzionat că „deficitul clinic de endocanabinoid ar putea fi tratat într-un mod corespunzător cu medicamente pe bază de canabinoizi”. De asemenea, cercetarea a clarificat și că sunt necesare mult mai multe studii pentru a înțelege pe deplin conceptul de deficit endocanabinoidic.

Cum ar putea CBD-ul să ajute la combaterea deficitului de endocanabinoid?

Deși teoria acestui deficit poate fi întemeiată pe studii științifice, niciunul dintre aceste studii nu identifică cum poate fi tratată afecțiunea. Rolul exact pe care îl pot juca canabinoizii nu a fost încă stabilit. Pe baza studiilor actuale, putem crea câteva ipoteze, folosind ideea că producția de anandamidă este fundamentală pentru reducerea bolilor bazate pe CECD.

În cazul CBD-ului, acesta și-a demonstrat capacitatea de a inhiba enzima FAAH. Acidul gras amida hidrolază (FAAH) susține descompunerea anandamidei și este unul dintre motivele pentru care AEA nu supraviețuiește în corp foarte mult timp. Dacă ar putea fi identificate mecanisme sau declanșatoare specifice, atunci este posibil ca CBD-ul să fie considerat un tratament pentru afecțiunile prezentate mai sus. De asemenea, s-a descoperit că CBD-ul afectează direct receptorii specifici serotoninei (5-HT1A) din creier.

Deși conceptul de deficit de endocanabinoid a fost luat în considerare pentru prima dată în anul 2004, încă nu există suficiente studii cu privire la acest subiect. Caracteristicile fiecărei afecțiuni par să sugereze că există o legătură între migrenă, fibromialgie și sindromul de colon iritabil. Dovezile aduse de Dr. Russo indică spre o complicație a sistemului specific de neurotransmițători la care ECS-ul este conectat. Din momentul în care a avut loc analiza inițială, teoria a ajuns să includă și bolile Alzheimer și Parkinson ca fiind două afecțiuni potențial legate de CECD.

Dacă existența CECD ar fi dovedită, ar permite cercetătorilor să dezvolte terapii țintă, și nu doar să se bazeze pe informațiile mai multor studii preclinice. Deși un model poate apărea, bazarea pe recenzii individuale poate prezenta multe probleme. Fiecare studiu va avea propriile sale variabile unice, iar din cauza acestui lucru identificarea unor rezultate concludente este incredibil de provocatoare. Complexitatea sistemului endocanabinoid, precum și a sutelor de canabinoizi care există, fac din studiul CECD o sarcină problematică, care necesită o concentrare pe scară largă. Pentru milioanele de persoane care trăiesc cu o boală cronică, precum SCI sau fibromialgia, un posibil tratament bazat pe consumul de canabinoizi ar putea reprezenta o soluție. Momentan, va trebui să așteptăm rezultate mai clare.

Surse:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17369778/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3316151/

Distribuie și tu:

Leave a Comment