Read Time:4 Minute, 35 Second

Înțelegerea noastră a relației dintre bolile cronice și sistemul endocanabinoid (ECS) este în evoluție și una care îi fascinează pe cercetători. De fapt, de la identificarea științifică a ECS în anii 1990, au fost publicate aproximativ 10 studii lunar care examinează impactul, gama și complexitatea acestuia (Blesching, 2015).

 

O revizuire rapidă a sistemului endocanabinoid

După cum am mai arătat în scrierile anterioare, sistemul endocanabinoid, care este prezent la toate mamiferele, este un mecanism care reglează activitatea biologică în corpul uman într-un mod similar cu o cheie. ECS constă din trei componente principale, inclusiv receptorii canabinoizi (blocare), endocanabinoizi (cheie) și enzime metabolice care descompun imediat canabinoizii.

Cercetătorii descriu adesea ECS ca oferind o punte între minte și corp, deoarece este responsabil pentru inițierea unei game de schimbări psihologice și fiziologice. Astfel, înțelegerea funcționalității acesteia este esențială pentru gestionarea eficientă a bolii, în special a bolilor cronice și debilitante (Blesching, 2015).

 

Teoria deficitului clinic de endocanabinoid (CED)

Există o literatură în curs de dezvoltare care documentează sindromul de deficiență ECS ca etiologie (cauză sau origine) în tulburările psihologice, sindromul colonului iritabil, migrenă și alte afecțiuni (McPartland, Guy și Di Marzo, 2014; Russo, 2008).

Teoria sindromului de deficiență ECS este că „toți oamenii au un tonus endocanabinoid subiacent care reflectă … abundența și starea relativă a receptorilor canabinoizi … și în anumite condiții … tonul endocanabinoid devine deficitar și generator de sindroame fiziopatologice” (Russo, 2016, p.154). Conceptul a fost prezentat ca o posibilă explicație a motivului pentru care canabisul poate fi benefic din punct de vedere terapeutic în unele boli cronice care sunt rezistente la tratament.

 

Dovezi pentru deficiența clinică de endocanabinoid (CED)

Mai multe studii au indicat că ECS este strâns implicat în procesarea semnalelor de durere. De exemplu, Russo (2016) a susținut că cele mai bune dovezi care susțin teoria CED se referă la migrenă, fibromialgie și sindromul de colon iritabil. Să aruncăm o privire rapidă asupra acestora pe rând.

 

  • Endocanabinoizi și migrene cronice

Potrivit (Greco, Gasperi, Maccarrone, & Tassorelli, 2010, p.85), o migrenă este o „tulburare neurovasculară caracterizată prin dureri de cap episodice recurente și cauzată de procesarea anormală a informațiilor senzoriale”. Migrenele sunt foarte răspândite în SUA, afectând aproximativ 14% dintre americani, la un cost anual de 20 de miliarde de dolari (Russo, 2016). Deși mecanismele precise care stau la baza migrenelor nu au fost încă pe deplin înțelese, există dovezi puternice care sugerează că activarea ECS este un instrument terapeutic promițător în reducerea durerii inflamatorii și fiziologice despre care se crede că este implicată în atacurile de migrenă (Greco și colab., 2010).

 

  • Fibromialgie și deficit de endocanabinoid

Fibromialgia este o durere musculo-scheletică cronică care poate crește răspunsul durerii la presiune, crește sensibilitatea la durere și este adesea însoțită de oboseală și probleme de somn (Valença, Medeiros, Martins, Massaud și Peres, 2009). Este răspândită la aproximativ 4% dintre pacienții din SUA și, ca și migrenele, afectează în mod disproporționat populația feminină într-un raport de aproximativ 4-9:1. Canabisul sau canabinoizii sunt adesea folosiți de pacienții cu fibromialgie și există unele dovezi care sugerează că canabisul poate fi eficient în tratarea simptomelor asociate, inclusiv durerea și creșterea calității somnului (Russo, 2016).

 

  • Canabinoizi endogeni și sindromul intestinului iritabil

Sindromul intestinului iritabil se referă la un grup de tulburări caracterizate prin dureri abdominale și, similar migrenei și fibromialgiei, mecanismele sale de bază nu au fost încă pe deplin înțelese. Cu toate acestea, dovezile indică faptul că sistemul endocanabinoid este implicat în reglarea funcțiilor gastrointestinale multiple, iar activarea receptorilor CB1 și CB2 în anumite condiții s-a dovedit că scade hipersensibilitatea în intestin și limitează secreția (Storr, Yüce, Andrews și Sharkey, 2008).

 

Alte condiții considerate a fi influențate de CED

În timp ce dovezile abia încep să se acumuleze, există indicii că deficitul clinic de endocanabinoid este asociat cu o gamă largă de afecțiuni cauzate de cancer și îmbătrânirea până la rău de mișcare (Blesching, 2015; Russo, 2016). Poate suna ca un clișeu, dar sunt necesare mai multe dovezi pentru a înțelege mai bine eficacitatea clinică a refacerii endocanabinoizilor care apar în mod natural pentru a lupta împotriva mai multor boli cronice.

 


Referințe:

Blesching, U. (2015). The Cannabis Health Index: Combining the science of medical marijuana with mindfulness techniques to heal 100 chronic symptoms and diseases. Berkley, CA: North Atlantic Books.

Greco, R., Gasperi, V., Maccarrone, M., & Tassorelli, C. (2010). The endocannabinoid system and migraine. Experimental Neurology, 224(1), 85-91. doi:10.1016/j.expneurol.2010.03.029

McPartland, J., Guy, G., & Di Marzo, V. (2014). Care and feeding of the endocannabinoid system: a systematic review of potential clinical interventions that upregulate the endocannabinoid system. PLoS One, 9(3), e89566-e89566. doi:10.1371/journal.pone.0089566

Russo, E. (2008). Clinical endocannabinoid deficiency (CECD): can this concept explain therapeutic benefits of cannabis in migraine, fibromyalgia, irritable bowel syndrome and other treatment-resistant conditions? Neuro endocrinology letters, 29(2), 192-200.

Russo, E. (2016). Clinical endocannabinoid deficiency reconsidered: current research supports the theory in migraine, fibromyalgia, irritable bowel, and other treatment-resistant syndromes. Cannabis and cannabinoid research, 1(1), 154-165.

Storr, M., Yüce, B., Andrews, C., & Sharkey, K. (2008). The role of the endocannabinoid system in the pathophysiology and treatment of irritable bowel syndrome. Neurogastroenterology & Motility, 20(8), 857-868.

Valença, M., Medeiros, F., Martins, H., Massaud, R., & Peres, M. (2009). Neuroendocrine dysfunction in fibromyalgia and migraine. Current Pain and Headache Reports, 13(5), 358-364. doi:10.1007/s11916-009-0058-1

Distribuie și tu:

Leave a Comment